libris.ro

M-am decis să-l recomand pe poetul beatnic șefului meu suedez. „Ilustrată din Chinatown” de Richard Brautigan

Distribuie dacă îți place!
Timp necesar pentru lectura acestui articol: 6 minute

Suntem la Eforie Nord în 1997. Iar nu avem noroc de o zi cu soare, iar părinții sunt nevoiți să ne angreneze în activități complementare. De exemplu, lipitul de timbre pe ilustratele pe care le trimitem de la malul Mării Negre. Grija cea mare este să ne trezim de dimineață și să mergem la Oficiul Poștal, ca să nu prindem aglomerație. Avem o listă lungă cu aproape douăzeci de nume, care se vor bucura de gestul nostru și ne vor telefona la întoarcerea acasă, în Urziceni.

Vor fi și multe apeluri interjudețene. Poate se va lăsa și cu invitații la Galați, Călărași sau Târgoviște. Ce bine e când ai telefon fix acasă, chiar dacă uneori răspunde cuplajul. Majoritatea ilustratelor ajung la rude, însă există și câțiva prieteni de familie. Vacanța încă nu s-a sfârșit pentru copii, iar perspectiva unei noi plimbări pentru băiatul de a cincea și pentru băiețelul din clasa întâi nu e deloc de neglijat.

STOP CADRU: dacă m-aș întoarce la momentul respectiv cu mintea celui care sunt astăzi, aș spune că „Nu sunt foarte fericit,/ dar pot vedea/ cum arată lucrurile/ din depărtare.” (Gaură în stea, p. 38)

Richard Brautigan și-a ratat meseria. Sau poate Andrei Mocuța?

Richard Brautigan, pionier dar și responsabil cu stinsul luminii în cadrul Generației Beat, ar fi fost bun atât ca textier pentru cărțile poștale postdecembriste, cât și din poziția de copywriter SEO. Dacă de prima parte a afirmației te poți convinge si(n)gur citind antologia „Ilustrată din Chinatown” (Paralela 45, 2018), tradusă cu mare pasiune de poetul și profesorul de limba engleză Andrei Mocuța, pentru a doua ipoteză e nevoie să creăm un pic de context.

De obicei, mai ales în zona unor nișe extrem de ÎNGUSTE precum cazinourile online, nu există foarte multe cuvinte-cheie și nici variații ale acestora (pe unele dintre ele o să le numim long tail keywords), iar asta înseamnă că libertatea de creație a content writerului (termen mai apropiat de realitate decât cel de copywriter) este una extrem de limitată. Ar trebui să fii inconștient ca manager, la cum arată piața muncii din România, să nu angajezi un scriitor capabil să dea un asemenea „Poem de dragoste”:

„E atât de bine/ să te trezești dimineața/ singur/ și să nu trebuiască să spui cuiva/ că îl iubești/ atunci când nu îl mai/ iubești.” (p. 12)

Nu pot să nu citez aici, pentru a întări candidatura lui Brautigan (sau a lui Mocuța?), poemul în original.

„It’s so nice/ to wake up in the morning/ all alone/ and not have to tell somebody/ you love them/ when you don’t love them/ any more.” (Love Poem)

Ar mai rămâne doar ca ei să lucreze la ritmicitatea cuvintelor-cheie și la un plan editorial, dar sunt convins că atât Andrei, cât și Richard ar fi capabili să facă acest job și, în plus, să poată interpreta metricile de performanță (clickuri organice, număr de afișări, rata de conversie ș.a.m.d). Dacă managerul de proiect i-ar cere lui Brautigan să vină cu ceva inedit și nou, despre care să nu se fi scris până acum în zona de gambling, Brautigan ar propune (mai mult ca sigur) Floriburgeri (The Flowerburgers, în original). Cum i-ar adapta situației, asta rămâne de văzut după angajare.

„Baudelaire a deschis/ un stand de hamburgeri/ în San Francisco,/ însă punea flori/ între felii.” (Floriburgeri, p. 26).

O întrebare firească se naște de aici. Cine ar avea încredere în reachul organic al acestor floriburgeri într-un text scris de un copywriter, fie el și poet al Generației Beat? Oare managerul de proiect ar avea curaj să riște cu Brautigan și/sau Mocuța? Ar accepta ca ei să lucreze remote? Nu întâmplător am pomenit de actualitate și de SEO, pentru că în mod cert avem de a face cu un poet și cu un traducător bine ancorați în angoasele prezentului, iar coborârea în nostalgie e doar un preTEXT pentru factorul ludic.

„Eram știrile de la ora 11/ fiindcă atunci când restul lumii/ se ducea de râpă, noi făceam dragoste.” (Eram știrile de la ora 11, p. 77)

Carte poștală din anii ‘90

Revenim: ne aflăm tot la Eforie Nord și e iulie 1997. De data asta am părăsit incinta Oficiului Poștal. E o zi cu soare, tocmai bună de bălăcit și de făcut plajă. Acum e momentul să vedem ce poate face un copil de aproape unsprezece ani cu un morman de monede. Răspunsul îl aflăm tot de la Richard Brautigan:

„Trei oi ce pasc pe un câmp/ lângă semnul DE VÂNZARE/ sunt câțiva cenți în palma/ unui copil care poate cumpăra/ orice” (Oi, p. 55).

Inclusiv timbre pentru ilustrata din China… Eforie Nord. Și vine momentul acela când treci de la lins timbre la propria ta contribuție de pe cartea poștală. E vorba de ilustrata care merge la mătușa mamei de la Târgoviște, oraș pe care de altfel băieții de a cincea și de clasa întâi nu l-au văzut deocamdată. Mai e ceva drum până ca textul tău să fie folosit integral pe o ilustrată trimisă din Eforie, dar te bucuri de victoria de etapă.

Epilog

E clar că Richard Brautigan vrea să se angajeze. Nu mai merge doar cu poezia, asta chiar dacă zilele trecute o poetă din State, Louise Glück, a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură. I-am promis lui Brautigan că îl recomand la agenția în care lucrez eu. Avem un șef suedez și vrea să vadă ce poate beatnicul. Zice că avem nevoie de oameni care scriu bine și repede. E de acord și Mocuța cu demersul meu, așa că-i dăm drumul. Când l-am rugat să-mi trimită o mostră apropiată cât de cât de scrisul SEO, RB mi-a dat asta:

POSTCARD

„I wonder if eighty-four-year-old Colonel Sanders/ ever gets tired of traveling all around America/ talking about fried chicken”

Varianta în română o găsiți în antologia de la Paralela 45.

Richard Brautigan, „Ilustrată din Chinatown” (antologie poetică), traducere de Andrei Mocuța, Editura Paralela 45, Pitești, anul publicării: 2018, nr. pagini: 142


Cartea poate fi cumpărată de la:

libris.ro
elefant.ro
carturesti.ro
edituraparalela45.ro

Fotografie reprezentativă de Lerone Pieters pe Unsplash (crop)

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Fatal error: Uncaught wfWAFStorageFileException: Unable to save temporary file for atomic writing. in /home/uniuneascriitori/public_html/wp-content/plugins/wordfence/vendor/wordfence/wf-waf/src/lib/storage/file.php:35 Stack trace: #0 /home/uniuneascriitori/public_html/wp-content/plugins/wordfence/vendor/wordfence/wf-waf/src/lib/storage/file.php(659): wfWAFStorageFile::atomicFilePutContents('/home/uniuneasc...', '<?php exit('Acc...') #1 [internal function]: wfWAFStorageFile->saveConfig('livewaf') #2 {main} thrown in /home/uniuneascriitori/public_html/wp-content/plugins/wordfence/vendor/wordfence/wf-waf/src/lib/storage/file.php on line 35